Stilul contemporan organic este reprezentat de materiale naturale, organice care creeaza o senzatie confortabila, fara efort. Liniile elegante sunt inlocuite cu forme, materiale, texturi si decoratiuni naturale. Daca Frank Lloyd Wright si Janis Joplin ar fi avut un copil, ar fi fost stilul organic care urmareste inceputul secolului al XX-lea, cand Frank Lloyd Wright a prezentat conceptul de cladire organica. In anii 1930, Alvar Aalto a devenit unul dintre principalii influentatori ai designerilor precum Charles Eames, designer-ul faimosului scaun Eames.
Nu intamplator, poate cel mai important initiator al curentului organic in design a fost Alvar Aalto: "Nu putem sa tratam lucrurile care ne inconjoara diferit in raport cu alte unitati biologice, caci riscam sa nu se mai adapteze sistemului, sa devina inumane." Arhitect scandinav, acesta a crescut cu un adevarat cult pentru natura, in special pentru lemn, iar in momentul in care a decis sa-si amenajeze adecvat propriile cladiri, a dat nastere unor lucrari de referinta care se remarca prin forme naturale si practice, precum si printr-o originalitate puternica. Aalto a impus un vocabular modern al formelor organice, piesele sale din lemn, cu linii usoare si ondulate, opunandu-se in epoca rigiditatii geometrice din estetica. Spre deosebire de precursorii sai, promotori ai arhitecturii organice, Aalto nu s-a aratat interesat in primul rand de stabilirea unei legaturi cu o anumita transcendenta spirituala, ci de functionalitatea ce decurge din folosirea formelor organice, fiind totodata preocupat de relatiile intelectuale si emotionale pe care le poate stabili utilizatorul cu piesele de mobilier.
Chiar daca lipsit de orice ornament sau detaliu, obiectul organic ramane de o frumusete deosebita, ce se naste din alegerea materialului ideal, din rafinamentul vizual si din eleganta rationala a functionalitatii. Designul organic a continuat sa-i inspire si pe creatorii din anii `60-`70. Pana la inceputul anilor `90, curentul organic a cunoscut numeroase manifestari, extrem de diversificate. Prin vocabularul sau formal, senzual si persuasiv, designul organic reuseste sa convinga, pentru ca stabileste, in mod subliminal, contactul cu simtul primar al frumusetii naturale. Pentru a obtine aspectul organic, sunt folosite fibre naturale, durabile, precum bumbac, bambus sau iuta. Combinate cu materiale dure, precum lemnul, sticla, piatra sau metalul pentru a rezulta un obiect organic finit.
